Giuseppe Verdi

27 iunie 2007

!!! Textul de mai jos este doar un preview al referatului cu numele de mai sus. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de ‘download’ !!!

n 1836 se cstorete cu Margherita Barezzi, fiica protectorului su.Verdi nu se mulumete cu confortul din casa socrului su, iar nerbdarea i impulsul creativ nu-i dau pace astfel nct n 1838 hotrte s-i ncerce din nou norocul la Milano.

n bagaje, Verdi duce prima sa oper, ‚Oberto’’ pe care teatrul scala i-o accept n 1839.Giuseppe este propulsat imediat n rndul celor mai de seam compozitori.O a doua oper a sa ,,O zi de domnie’’ a fost un eec usturtor.Curnd Verdi este lovit de o dram crunt:moartea soiei sale i a copiilor si din cauza tuberculozei.Strduindu-se s-i depeasc suferina, acesta ncepe s lucreze la o nou oper pe un libret de Temistocle Solero,,Nabuco’’.Acesta strnete un entuziasm uria, cnd este reprezentat pentru prima oar n 1842.

Cu aceast oper, Verdi se impune definitiv.celebru nu doar n Italia, ci pe ntregul continent, compozitorul nu se mulumete s-i savureze reuita, ci dimpotriv, compune o capodoper dup alta:,,Ernani’’n 1843; ,,Lombarzii’’ jucat la Teatrul Fenice din Veneia; ,,I Due Foscari’’ n 1844; ,,Alzira i Ioana d’Arc’’ una an mai trziu; ,,Atila’’ n 1847…Toate marile scene ale Europei doresc s-i reprezinte operele, astfel c Verdi va denumi aceast perioad,,anii de galer,,, ani n care compune fr ncetare pentru a onora toate comenzile.O dat cu gloria i-se rotunjete i averea, copilul srac din Roncole devenind, la vrsta de treizeci i cinci de ani, un artist prosper.n curnd trei opere vor da msura geniului su muzical.n martie 1851, n ciuda meschinriilor cenzuri, apare,, Rigoletto’’, pe baza dramei ,,Regele se amuz’’,de V.Hugo.

n 1853, Verdi ,,recidiveaz’’ cu ,,Trubadurul’’, oper pe care publicul o priete ntr-o atmosfer frenetic.n acelai an pe 6 martie ,,Traviata’’ este reprezentat la Teatrul Fenice din Veneia.Inspirat din romanul ,,Dama cu camelii’’ de Al.Dumas, opera are un debut dificil.Cenzura este scandalizat de acest afront adus bunelor moravuri i cere ca demimondena Violetta s nu apar n costum de epoc.Modificndu-i opera,Verdi, un an mai trziu nregistreaz un triunf fr precedent.Prin operele sale, Verdi devine un adevrat erou naional ntr-o ar care nu a reuit nc s se unifice.
Verdi a fost un om ursuz i singuratic celebru pentru accesele sale la furia asupra solitilor i instrumentitilor, fiind supranumit ,,il orso’’ (ursul).

Pe 22 ian. 1901, Italia se cutremur la aflarea vetii despre ,,il maestro’’verdi.Acesta zcea n pat, ntr-o camer de hotel din Milano.Municipalitatea a cerut oferilor de tranvaie s nu mai clacsoneze, pentru a nu tulbura odihna maestrului.Pe 27 ian. Verdi se stinge i ntreaga Italie este-n doliu.n ziua funerariilor, 200.000 de persoane l nsoesc pe ultimul drum, iar o lun mai trziu, pe 27.feb. mulimea se nghesuie din nou pentru a asista la transferul rmielor sale pmnteti n casa de odihn a muzicienilor, pe care Verdi nsui o fondase.Sub bagheta lui Arturo Toscanini, orchestra interpreteaz ,, Va, pensiero’’ i ,,Nabucco’’, opere pe care el le compuse cu aizeci de ani n urm.

Gimnospermele

02 aprilie 2007

!!! Textul de mai jos este doar un preview al referatului cu numele de mai sus. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de ‘download’ !!!

Gimnospermele snt plante lemnoase-arbori sau arbuti-care au seminele nenchise n fruct.Gimnospermele snt rspndite n zonele reci ale globului, formnd pduri, i n regiunile nalte, de deal i de munte. Dintre gimnosperme, cele mai frecvente snt coniferele, numite astfel pentru c florile lor snt n form de con.

Grupa coniferelor include;molidul, bradul, pinul, zada, tisa, tuia, jneapnul etc. n tulpin, n scoar i n Frunze coniferele prezint nite canale pline cu rin. Aceste canale se deschid n exterior, astfel c rina astup rnile aparute i protejaz copacul de frig i duntori.

Coniferele se fixeaz n pmnt prin rdcini lemnoase i puternic ramnificate n stratul superficial al solului. La majoritatea coniferelor, rdcinile se asociaz cu filamente de ciuperci (formnd micorize). Acestea mresc capacitatea arborilor de a absorbi apa cu srurile minerale din sol. Tulpinile arborilor de conifere snt drepte i nalte de 30-40m(la brad, molid, pin), iar jneapnul, care e un arbust, are tulpin trtoare.

Frunzele coniferelor (numite popular cetin) snt aciculare(n form de ac), acoperite cu un strat de cear. Acesta mpiedic transpiraia abundent, permind astfel adaptarea la condiii de clim rece. n acaste condiii, frunzele persist pe plant mai muli ani, schimbndu-se pe rnd, o dat la 2-5 ani.

La pin conurile masculine i cele feminine snt situate pe aceeai plant, dar pe ramuri diferite. Fiecare con este alctuit dintr-un ax i solzi dispui n spiral. La conurile masculine, pe faa inferiora solzilor se gsesc 2 saci polinici cu polen, de aceea fiecare solz este considerat o stamin. Aceste conuri au la baz 2 frunzulie protectoare, numite bractee.Conurile feminine prezint pe fiecare solz cite dou ovule descoperite, iar la baz-cte o bractee.

Polenizarea se realizeaz cu ajutorul vntului.Grunciorul de polen ajuns la ovul germineaz, formnd un tub polinic dup o perioad mai ndelungat, de circa 1-2 ani. n urma fecundaiei,din ovule se dezvolt semine.

Lemnul gimnospermelor este folosit ca materie prim n construcii, la fabricarea chibritelor, mobilei, instrumentelor musicale.Din conifere se obin diverse materiale i substane chimice:viscoz, spirt, celuloz.Din scoar se extrage tanin, folosit n tbcrie, din rin-terebentin.Gimnospermele snt folosite i ca plante decorative.

Dintre toate coniferele, cel mai rezistent la coniii nefavorabile de sol i de clim este pinul. El se fixeaz puternic de sol prin rdcini lungi, care ptrund la adncimi considerabile.

Cetina coniferilor poate fi utilizat pentru bi i inhalaii n tratarea rcelilor. Poi s faci o rezerv de cetin din pomul de Crciun, dup ce l-ai folosit.

Pdurile de conifere produc o cantitate mare de oxigen i secret substane care distrug bacteriile patogene. De aceea este bine ca sanatoriile i casele de odihn s fie construite n preajma pdurilor de conifere.

Gib I. Mihaescu- Bratul Andromedei

17 noiembrie 2006

!!! Textul de mai jos este doar un preview al referatului cu numele de mai sus. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de ‘download’ !!!

n literatura de dup? primul r?zboi mondial apari?ia lui Gib. I.Mih?escu era una dintre cele mai singulare.Tema cea mai frecvent? a lui era erotismul.Romanul de care m? ocup acum nseamn? o continuare n aceast? privin??.

ntr-un ora? din Oltenia, doi oameni sunt st?pni pe situa?ie: politicianul Vucol Cornoiu ?i so?ia sa Zina. Atra?i n sfera de interese a celui dinti, trei profesori de liceu, Andrei Laz?r, Nedan ?i Inelescu, sunt robi?i de superba frumuse?e a d-nei Cornoiu. La fel de mici de statur?- am?nunt cu des?vr?ire artificial, fiecare din ei are o ciud??enie.

Profesorul de fizic?, Laz?r, e pasionat de astronomie, izolndu-se de lume n cele mai ndep?rtate mahalale ale ora?ului, urm?rit de himerica problem? a mi?c?rii eterne. Ma?ina-i bizar? la care a lucrat o via??-ntreag? e ca o fiin?? vie pentru el. Din aceast? lume aparte, el este adus de colegii s?i n casa lui Cornoiu. Nu-l intereseaz? politica, pe care o dispre?uie?te, dar se simte atras ca prin hipnoz? de doamna Zina Cornoiu.

n dragostea lui, de o timiditate care-l paralizeaz?, este toat? anxietatea celor nereu?i?i fizice?te. Pe d-na Cornoiu ns? tocmai sfiala aceasta o ndeamn? spre omul ce-?i petrece nop?ile urm?rind tainele bol?ii nstelate.?i d-na Cornoiu se hot?re?te s? se duc? ntr-o sear? acas? la Laz?r.O nou? via?? avea acum s? nceap? pentru micul astronom, o via?? de bucurii luminoase, liber? de obsesia absurdului ,, perpetuum mobile .

?i pentru a-?i verifica hot?rrea de a r?pune pentru totdeauna himera aceasta, n ajunul ntlnirii f?g?duite, el izbe?te cu piciorul n unealta eternei torturi. Dar iat?: ,, ro?ile se pun n mi?care ?i nu mai contenesc, minunea c?utat? cu nsetare, nfrngerea repausului etern, s-a realizat() . este o p?rere sau o realitate? Cine poate ?ti? n fa?a Zinei,Laz?r ncearc? s? repete experien?a, dar adev?rul de aceast? dat? se profileaz? cu dureroas? exactitate: ma?ina refuz? s? se urneasc? ?i Laz?r innebune?te.

Nedan- are ?i el ?icneala lui.Divor?at de nevast?- o femeiu?c? nensemnat?, de o frumuse?e comun? ?i care-l n?elase- profesorul de greac? ?i latin? n?scoce?te o teorie bizar? dup? care, femeia superioar? nu poate fi dect nalt?. Maniac al acestei idei, el i caut? verificarea n mitologie, n istoria antic? ?i medieval?, ?i ?i materializeaz? straniul cult n avntate scrisori anonime adresate doamnei Cornoiu, ideal? ntrupare a visului lui. Trziu de tot Zina afl? cine este autorul scrisorilor ?i atunci ea se hot?re?te s? devin? amanta lui Nedan.ncercarea este macabr?, pentru c? Nedan este o ruin?.

?i, astfel, frumuse?ea ispititoare a doamnei Cornoiu, care a nfiorat biat? via?? a celor doi belferi fanta?ti, se va d?rui lui Inelescu, devenit inspector, pozitivist n politic?, volubil, totdeauna cu o roman?? pe buze, filozof practic n materie de dragoste, consolndu-se repede de o palm? ncasat? ?i trecnd cu dezinvoltur? de la camerist? la st?pn?. Paralel cu acest cortegiu n?irat n urma doamnei Cornoiu, se desf??oar? idila intermitent? a lui Cornoiu- Napoleon al urbei sale, ajuns ministru-cu so?ia de pe vremuri, pe care o p?r?sise pentru a se nsura cu Zina, aliat? str?lucit? n dorin?a de parvenire politic?, ?i tribula?iile interesante ale junelui Nenoveanu ntre cele dou? cucoane divor?ate.

Mediul provincial de intrigi ?i pasiuni politice, descris n Bra?ul Andromedei , ne duce spre o lume cunoscut? n istoria romanului nostru ?i spre atitudini mo?tenite din sem?n?torism. Arivismul lucid al lui Cornoiu, grupul de avoca?i ?i profesori nsufle?it de ambi?ii m?runte ?i locale, tipul de berbant trivial, l?ud?ros ?i plin de jovialitate al lui Nae Inelescu, apar?in eroilor prefera?i ai romanului social dinaintea r?zboiului. Din aceea?i galerie fac parte ?i studentul Nenoveanu, profitor al unei virilit??i abundente, ca ?i protejatele sale, fosta doamn? Nedan ?i Sultana, prima so?ie a lui Cornoiu.

Chiar ?i Andrei Laz?r, care trece de la demen?a ?tiin?ific? la cea erotic?, e tipul clasic al abulicului, intelectual dezadaptat, eliminat din structura unei societ??i imorale ?i semidocte. ntr-un sens, ns? ?i fatala ?i afrodisiaca Zina Cornoiu, care sfr?e?te cu o banal? aventur? de bordel, cucerit? de Inelescu , se abate, printr-o mentalitate de provincial? roman?ioas? ?i dezam?git? de a-?i g?si un amant ideal, din linia femeilor evocate de Gib I.Mih?esu.

Cu Bra?ul Andromedei , Mih?escu a f?cut prima sa ncercare n domeniul romanului. Ac?iunea se desf??oar? ntr-un mic ora? de provincie, n mediul format de politicieni ?i de profesorii liceului de b?ie?i. Sunt aici cteva orient?ri juste, cteva schi?e bine prinse nediformate de o imagina?ie cu tendin?e de ngro?are. Astfel, scena candidaturilor din casa lui Vicol Cornoiu este de un adev?r mijlociu, pu?in obi?nuit autorului Vedeniei.

C?iva profesori sunt bine individualiza?i, ca flu?turatecul Inelescu, maestru de muzic? ?i avocat nepledant, care debiteaz? la urechea tuturor femeilor, oricnd ?i oriunde, acelea?i roman?e, cu sau f?r? melodie. O scen? printre prostituate este de un asemenea adev?r sufletesc cert, cu infiltr?ri, abia sim?ite din lecturile ruse?ti.

Defectul principal al c?r?ii este desigur n prezentarea nereu?it? a eroului de seam?, profesorul Andrei Laz?r, matematician, astronom ?i n?scocitor n domeniul mi?c?rii perpetue, care se ndr?goste?te de doamna Zina Cornoiu, fiica boierului Constantin Am?r??teanu ?i so?ia ?efului politic Vucol Cornoiu. Om de ?tiin?? ?i ndr?gostit f?r? leac, bietul Andrei este unul din eroii specifici ai autorului, la un pas de nebunie ?i de sinucidere.

Scriitorul n-a reu?it s? contureze cu for?? aceast? figur?, deplasnd interesul c?tre d-na Cornoiu, n jurul c?reia roiesc to?i b?rba?ii din carte. Felul n care oscileaz? disponibila Zina ntre Andrei Laz?r, Grigore Nedan ?i Nae Inelescu, ?i totodat? concentricul asediu b?rb?tesc din jurul ei, confirm? aptitudinile unui scriitor oarecum specialist n ale eroticei. Tot att de interesante, dar minore, sunt incidentele ac?iunilor lui Vucol Cornoiu,care mai ntre?ine leg?turi cu fosta lui so?ie, ?i ale profesorului Nedan, h?r?uit ntre dragostea sa pentru pu?in accesibila Zina, ?i rela?iile sale cu o proxenet?.

St?pnul ora?ului este Cornoiu, ?ef local de partid politic ?i viitor ministru,restul cet??enilor se adapteaz? pe felurite trepte n subordinea lui Cornoiu. Ca adev?rat st?pn, Cornoiu are drept so?ie pe cea mai frumoas? femeie din ora?, dup? ce asemeni lui Napoleon a divor?at de prima so?ie mai pu?in decorativ?, de favorurile c?reia n?elegea totu?i s? profite mai departe. Aspira?iile intelectualilor din ora? era s? fie promova?i n ordinea politic?, n tab?ra mai cu seam? a lui Cornoiu.

Gianlorenzo Bernini

20 mai 2005

!!! Textul de mai jos este doar un preview al referatului cu numele de mai sus. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de ‘download’ !!!

Cel mai mare geniu al barocului a fost Gianlorenzo Bernini , cunoscut mai ales ca sculptor, el fiind insa si arhitect, pictor si poet .

Gianlorenzo Bernini s-a nascut in anul 1598 in Napoli, fiul sculptorului toscan , Pietro Bernini. In 1605 familia lui s-a mutat la Roma . In copilarie Gianlorenzo a lucrat ca asistent al mai putin talentatului sau tata .
A fost considerat unul dintre cei mai importanti artisti ai barocului . Mare architect si sculptor , activitatea lui Bernini este legata de actiunea papilor din secolul al XVII lea .
Capodopera sa este Piata Sfantului Petru din Roma , delimitata de o Colonada gigantica , formata din 284 de coloane , desfasurate pe patru randuri si 140 de statui . Solutia gasita de Bernini uimeste si astazi : cele doua brate ale Colonadei strang la pieptul Bisericii catolice , reprezentata de catedrala , credinciosii aflati in piata . Ca sculptor , Bernini poate fi incadrat barocului prin compozitiile sale ce redau miscarea si prin preferinta pentru policromie .
Astfel monumental funerar al papei Alexandru al VII-lea combina marmura rosie , verde si alba in care Bernini a sculptat figure reale si alegorice cu bronzul aurit .
Personajele sunt dispuse scenografic si intreaga compozitie sugereaza miscarea .
Gianlorenzo Bernini a construit dou? clopotni?e, care au trecut n istorie drept “Urechile de m?gar ale lui Bernini”. La terminarea repara?iilor, acela?i pap? a ordonat s? fie demontat plafonul din bronz din pridvorul Pantheonului, care de atunci ofer? privirii scheletul ?i grinzile acoperi?ului. Bronzul, inclusiv cuiele, au fost reutilizate la turnarea coloanelor baldachinului din altarul Catedralei San Pietro ?i a tunurilor noi pentru artileria de pe zidurile castelului Sant Angelo.
La 7 iulie 1894, n prezen?a unei delega?ii a guvernului, comisia arheologic? italian? doboar? “Urechile lui Bernini”, Pantheonul revenind la splendoarea sa anterioar?, pe care o putem admira ast?zi.
Nu trebuie uitate nici interventiile sale din Piazza Barberini, unde a pus s? fie construite, tot de c?tre Bernini, dou? fntni (faimoas? cea a Tritonului, frumoas? cea a albinelor, care de altfel erau simbolul familiei sale) si palatul Barberini.

Bernini a murit la varsta de 81 de ani , a fost ingropat in Santa Maria Maggiore ,dupa ce a servit 8 popi si dupa moarte a fost considerat nu numai cel mai mare artist al Europei ci si cel mai mare om .El a fost unul dintrei cele mai remarcabile genii ale Italiei si stilul Baroc pe care el l-a influentat , a fost ultimul stil italian ce a fost adus la un standard international .
Moartea lui a marcat sfarsitul hegemoniei italiene din Europa .

Ghidul produselor toxice din alimentatia de zi cu zi

26 septembrie 2006

!!! Textul de mai jos este doar un preview al referatului cu numele de mai sus. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de ‘download’ !!!

- Sa ne fie frica de ce mancam? -

Intrate insidios in viata noastra de zi cu zi, alimentele toxice au devenit atat de “firesti”, incat aproape nimeni nu mai sesizeaza pericolul pe care ele il reprezinta in mod real. Multor oameni le-ar parea deplasat acum sa renunte la zaharul alb, la margarina, la alimente cu amelioratori de aroma, coloranti sintetici s.a.m.d. Deghizata in tot felul de ambalaje si reclame ademenitoare, in culori pastelate si cu mirosuri agresiv-apetisante, alimentatia chimizata a patruns in existenta fiecaruia dintre noi. Covarsitoarea majoritate a oamenilor a adoptat deja, de voie, de nevoie, acest tip de alimentatie, avand in vedere ca efectele nocive nu se vad nici dupa o luna si nici dupa un an, ci dupa perioade mari de timp. Se aud, ce-i drept, in ultima vreme voci care cer din ce in ce mai insistent si cu argumente, reintoarcerea la natura. Comerciantii au gasit insa o solutie ingenioasa. Au scris pe o mare parte din produse: “natural”, “campion al naturii”, “produs vitaminizat”, “elixir al sanatatii” etc. Aromele sintetice au imitat si mai abil pe cele naturale si au fost numite “identic naturale”, cand, de fapt, alimentele au ramas aceleasi: mici amalgamuri de produse ale unor combinate chimice, cu cate ceva organic in ele. Dar constiinta consumatorului a fost pe moment linistita. Totusi, daca studiem, chiar si in fuga, lista cu ce contine fiecare produs pe care il consumam in parte, ne putem da seama la ce tortura ne supunem zilnic organismul. Ceea ce urmeaza este un mic ghid care sa va permita sa descifrati pericolele care se ascund in hrana noastra cea de toate zilele.

Ghidul produselor toxice din alimentatia de zi cu zi

“E”-urile

Cu ceva timp in urma, sucurile contineau benzoat de sodiu (conservant cu actiune cancerigena), produsele de tip Vegeta – glutamati (conservanti alimentari foarte toxici), mezelurile – nitriti (coloranti care produc cancer la ficat) si tot felul de substante care nelinisteau cumparatorul. Acum, este mult mai “bine”: sucurile contin E211, condimentele sintetice – E621 si E 622, mezelurile – E250. Probabil ati ghicit: este vorba de aceleasi substante, dar deghizate sub un nume mult mai domestic. Omul civilizat poate consuma peste o suta de asemenea E-uri in decurs de o luna, fara sa-si mai faca probleme. Unele E-uri coloreaza, altele conserva, altele dau gust, stabilizeaza aroma, afaneaza mancarea, altele ii dau volum si consistenta. Unele E-uri sunt substante ale caror nume iti dau fiori. Asa ar fi, de exemplu, E 215, care este de fapt sarea de sodiu a propil parahidroxibenzoatului de etil. Alte E-uri sunt coloranti cu nume mult mai poetice, de exemplu E110, cunoscut sub denumirea de “sunset yellow”, adica galbenul de la apus de soare. Avand la dispozitie o paleta de 20 de E-uri care coloreaza, unui suc i se poate da orice culoare imaginabila. Cu cele 30 de E-uri care conserva se pot realiza sutele de produse pe care le gasesti expuse in soare, prin chioscurile alimentare. Unele E-uri sunt pasnice, altele suspecte si altele de-a dreptul periculoase. De curand, Directia de Sanatate a pus in circulatie o lista de asemenea E-uri nefaste, pe care v-o punem la dispozitie in continuare. Datele nu sunt deocamdata complete, studiile continua, dar ceea ce urmeaza este probabil cel mai serios semnal de alarma pe care comunitatea medicala internationala l-a dat vreodata cu privire la alimentatia chimizata in general si la acesti aditivi sintetici omniprezenti in produsele de larg consum, in special. Iata, grupate, substantele toxice intalnite frecvent in alimente:

– aditivi alimentari care produc cancer: E131, 142, 211, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 239, 330.

– aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250, 251, 252.

– aditivi alimentari care produc boli de piele: E230, 231, 232, 233.

– aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311, 312

– aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive (indigestie, voma, colici abdominale s.a.): E338, 339, 340, 341, 363, 465, 466, 450, 461, 407 (din inghetata).

– distruge vitamina B12: E200.

“Topul” celor mai periculosi aditivi:



E123 – este interzis in SUA si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si E110, care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca), colorandu-le in acel galben de “apus de soare”, de care vorbeam ceva mai sus.

E330 – produce afectiuni ale cavitatii bucale

Ghid turistic – Bora Bora

!!! Textul de mai jos este doar un preview al referatului cu numele de mai sus. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de ‘download’ !!!

Oricine ar spune ca este destinatia de vis, locul in care privelistea este de un albastru viu de la azur pana la albastrul intunecat al oceanului de dupa bariera de corali. Se spune ca acest tinut a fost construit special pentru indragostiti, fiind un loc romantic, calm, linistit, plin de culoare, de frumusete si nu degeaba este numit “Perla Pacificului”.

Pe insula principala a Polineziei Franceze se gaseste ferma de perle, aici vizitatorii pot afla totul despre cum se cultiva aceste bijuterii ale oceanului si cum se prelucreaza pentru a deveni coliere sau obiecte decorative de o splendoare de nedescris sau chiar le pot achizitiona direct de la ferma.

Legenda spune ca Zeul Ono, a coborat pe curcubeu si a daruit Printesei Bora Bora o perla neagra ca simbol a dragostei eterne si al fidelitatii. De atunci, perla neagra cu reflexiile curcubeului a devnit un romantic simbol dragotei eterne. Specia de scoici care ofera cele mai frumoase perle din lume traieste numai in laguna Insulei Tahiti si in lagunele insulelor invecinate. Cele mai cautate perle sunt perlele negre, marca perlelor din zona tahitiana.

Numai natura putea fi arhitectul unei asemenea minuni. Aceasta insula idilica, cu plaje aurii si palmieri ce strajuiesc tarmurile este practic “prinsa” intr-un inel de corali. In recifurile ce o inconjoara nu exista decat o singura bresa navigabila (numita trecatoarea Teavanui), asa incat laguna constituie practic un golf natural.

Ferita de furtunile Pacificului, de curentii puternici ai oceanului si de vanturile aspre, Bora Bora a devenit de-a lungul ultimelor decenii un refugiu paradisiac dar si exclusivist al celor indragostiti de natura tropicala, lux, sporturi acvatice si plaje albe scaldate in mari turcoaz.

Drumurile interioare ale insulei sunt accesibile numai cu masini 4×4. Drumurile au fost faute de americani in anii 40 in timpul operatiunii Bobcat.

Operatiunea din timpul celui de-al doilea razboi mondial, desfasurata dupa bombardarea de la Pearl Harbor, a transformat Insula Bora Bora intr-un loc strategic in Pacific.

Pentru vizitarea tuturor locurilor de amplasare a tunurilor americane din el de-al doilea razboi mondial este nevoie de masini 4×4, de urcat pe jos si mai ales de ghid.Tunurile Matire sunt orientate spre Matira Point.Tunurile Fitiiu sunt la 15 km de Vaitape.Tunul Tereia – la 8 km de Vaitap

Ghid pentru scrierea eseurilor

27 octombrie 2008

!!! Textul de mai jos este doar un preview al referatului cu numele de mai sus. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de ‘download’ !!!

Ghid pentru scrierea eseurilor
Încadrarea temei în literatura existent în domeniu este extrem de important, permiînd evitarea unor riscuri cum ar fi:
– formularea unor false probleme;
– concentrarea asupra unei probleme care a fost rezolvat deja;
– evitarea unei linii de argumentaie care a fost invalidat de cercetrile anterioare;
– alegerea unei teme prea complexe pentru nivelul de competen al studentului sau pentru posibilitile de informare aflate la dispoziia sa.

Ghid pentru scrierea eseurilor
Folosul maxim în urma studiului rezult din alegerea unei teme care se discut curent în literatura de specialitate sau în mediul academic ori eclesiastic, cu condiia ca aceasta s reprezinte, cel puin într-o oarecare msur, o chestiune de interes pentru student.

Atenie! Tema aleas trebuie s fie suficient de restrîns pentru a permite o tratare aprofundat. (Alegerea unei teme prea generale sau prea extinse este cea mai obinuit greeal fcut de ctre studeni.) Amploarea temei i nivelul de aprofundare depinde de caracterul lucrrii, acestea crescînd pe msura urcrii pe scara complexitii i competenei academice.

1.3 Clarificarea temei
Dup alegerea temei, înelegerea acesteia trebuie adîncit, utilizînd întrebri cum ar fi:
Care este elementul central al temei (subiectul)? Despre ce ni se cere s scriem?
Ce anume ni se cere s argumentm sau s contrazicem?
Sugereaz formularea un anumit mod de abordare a problemei?
Solicit ea o abordare teoretic sau practic, general sau specific, analitic sau comparativ?

Analizai tema în primul rînd din punctul de vedere al legturii cu cursul pentru care lucrarea respectiv a fost solicitat. Abia în al doilea rînd încercai s stabilii conexiuni cu alte cursuri.

Ghid pentru scrierea eseurilor
2. Proiectarea cercetrii
Aceasta înseamn formularea unui model teoretic pentru desfurarea cercetrii care se va materializa în lucrarea solicitat de profesor. Modelul trebuie s cuprind cel puin trei elemente:
– Scopul cercetrii
– Ipoteza de lucru
– Abordarea hermeneutic

2.1 Scopul cercetrii
Dac nu urmrii un obiectiv concret, cu siguran c cercetarea nu v va conduce nicieri. De aceea este extrem de folositor a formula în termeni cît mai precii ceea ce vrei s realizai sau s dovedii prin cercetarea, respectiv prin lucrarea la care v-ai angajat.

Scopul trebuie formulat în termeni pragmatici, concrei, astfel încît atingerea sau neatingerea lui s poat fi evident la sfîritul cercetrii.

Adeseori este folositor pentru profesor s cunoasc de la început obiectivul (sau obiectivele) lucrrii pe care o examineaz. Acestea ar putea sta la începutul lucrrii, alturi de structura ei.

Includerea explict a scopului într-o lucrare este opional. Cu toare acestea este recomandabil. Nu uitai! Cu cît profesorul este mai mulumit de lucrarea voastr, cu atît vei fi dv. mai fericii la primirea notei.

Ghid de utilizare PC

12 ianuarie 2009

!!! Textul de mai jos este doar un preview al referatului cu numele de mai sus. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de ‘download’ !!!

Ca urmare , se constat peste tot in lume o cretere a interesului fa de noile tehnologii (în particular aplicaiile electronice prin intermediul Internetului) i a modului în care acestea pot fi folosite de autoritaile statului ca mijloace eficiente pentru a îmbunataii serviciile oferite cetenilor i relaia cu acetia.

Atât persoanele fizice i cele juridice au nevoie,de-a lungul vieii lor, de serviciile administraiei publice.

Concepte de baz

Acest prim capitol prezint câteva concepte de baz legate de calculatoare i Internet, cum ar fi :
– Tipurile de programe i utilitatea lor,
– Documentele i organizarea datelor,
– Tipuri de reele i rolul Internetului ca reea global,
– Câteva considerate legate de drepturile de autor i de utilitatea legal a programelor de calculator.

Acest capitol este destinat utilizatorului mai puin familiarizat cu calculatorul.

1.1 Birotica

Datorit potenialului mare de eficinetizare a muncii,calculatorul a fost introdus pe scar foarte larg in toate domeniile activitii productive,începând de la munca de birou i pân la activitaile din halele de producie.

Calculatorul are in prezent un rol esenial în munca de birou,permiând rezolvarea mai eficienta a unor probleme de zi-cu –zi cum ar fi :
– Intocmirea corespondenei
– Întocmirea formularelor de lucru
– Întocmirea prezentrilor
– Contabilitatea
– Calculul costurilor
– Statistica i verificarea
– Administrarea clienilor, adreselor
– Urmrirea termenelor
– Corespondea elecronic (“e-mail”) i multe altele.

Dup cum reiese i din aceasta list, calculatorul îi gsete utilitatea în fiecare domeniu al muncii de birou , de la secretariat i personal,pâna la relatii publice. Deoarece sistemele informatice moderne ofer toate datele i informaiile relevante din cadrul unei instituii, folosirea lor nu este limitata numai la sarcinile de rutina.

Exist programe utilizate în realizarea de prezentri sau in progresul de predare,dar exist i programe utilizate în procesele de decizie (management information systems), de exemplu în domeniul financiar sau al planificrii proiectelor.

În afar de acestea,în domeniul muncii de birou calculatoarele ofer posibilitatea unei colaborri mai uoare intre angajai. Datele pot fi vehiculate prin reeaua de calculatoare în câteva secunde, chiar i atunci când colaboratorii sunt imprastiai în toat ara.

1.1.2. Învmântul la distana

Învarea fr frecventarea unui loca de învmânt este azi o realitate comuna.Tot mai mult, instituiile de învamânt ofer cursuri la distan prin Internet – studentul indeplinete cea mai mare parte din munc( instruire ) la el acas i este în legatur cu instructorul i colegii si numai prin intermediul calculatorului . Numeroase astfel de cursuri sunt oferite în prezent de ctre diverse instituii româneti, acoperind cele mai diverse domenii ( management ,strategie, comunicare, creativitate,utilizarea calculatorului, limbi strine etc.).

Ghetarul Antarctic

14 ianuarie 2008

!!! Textul de mai jos este doar un preview al referatului cu numele de mai sus. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de ‘download’ !!!

Din suprafata planetei noastre, de 510 milioane km2, ceea ce reprezinta 70, 8, iar uscatul, doar 149 milioane km2, adica 29, 2. Dupa datele Conferintei Natiunilor Unite asupra resurselor de apa care s-a tinut la Mar del Plata, volumul total al apei existente pe Pamant este apreciat la 1 400 milioane km3, repartizat astfel volumul total de apa dulce este doar de 37, 8 milioane km3 si nu reprezinta decat 2, 7 din cantitatea de apa a globului. Pe langa aceasta, trebuie remarcat si faptul ca doar 0, 46 din volumul de apa dulce de pe glob poate fi utilizata direct restul de 99, 54, se sustrage utilizarii imediate de catre oameni, deoarece este reprezentata de vaporii de apa din atmosfera0, 04, ghetari si calote glaciare77, 2, apa lacurilor si mlastinilor0, 35, apele subterane si umiditate a solului22, 41 si in cursurile de apa0, 01 ea reprezinta doar 0, 40 din totalul apei dulci de pe glob. In total apa dulce disponibila nu reprezinta decat 0, 009 din intreaga cantitate de apa de pe pamant.

Asadar, raportul dintre apa marina si cea continentala este in favoarea celei marine.In ultimii ani s-au elaborat proiecte si s-au luat masuri de crestere a cantitatilor de apa, pentru aprovizionare prin mai multe metode, printre care se inscrie transportarea ghetarilor din zonele arctice si crearea de rezervoare in vecinatatea costelor, topirea piscurilor de gheata pentru a crea lacuri, desalinizarea apei de mare etc. In ceea ce priveste desalinizarea se apreciaza ca in 1975 existau 1036 uzine cu o capacitate totala de productie de 2, 1 milionae m3 de apa pe zi. Aceste uzine au capacitati mici si nu se poate obtine apa desalinizata rentabil decat acolo unde exista surse de energie foarte convenabile. Sursa de energie care poate fi folosita cu succces in acest domeniu este energia nucleara.

Marele avantaj al uzinelor ce utilizeaza energia nucleara este ca pot fi construite cu dublu scop pentru obtinere de apa dulce si pentru producerea de curent electric.Statele insulare sau cvasiinsulare cu precipitatii reduse sau cu bazine hidrografice putin intinse considera ca desalinizarea apei de mare se va dovedi mai economica decat transportul apei cu vase-cisterna.Sub actiunea energiei solare, a curentilor si a gravitatiei, apa se afla intr-o permanenta miscare, existand in forma lichida, solida si gazoasa. Circulatia apei de pe oceane, mari, continente in atmosfera si de aici inapoi, poarta numele de ciclu hidrologic si consuma 33 din energia solara primita de Pamant.

GHETARUL ANTARCTIC

Cercetarile glaciologice intreprinse de numeroase expeditii sunt pe cale de a dezlega una dintre cele mai mari taine ale continentului antarctic, deseori supranumit continentul de gheata. Este vorba de uriasa calota de gheata ce formeaza un imens rezervor de apa solida, care actioneaza ca un puternic frigider natural al planetei noastre.In acest sens, cele mai recente date ne arata ca Antarctida concentreaza circa 90 din volumul total de gheata de pe glob, aceasta cantitate fiind egala cu debitul tuturor raurilor planetei noastre pe o perioada de 650 de ani.De asemenea, Antarctida detine primul loc cu circa 86 din suprafata totala acoperita cu gheata de pe glob vezi tabelul, urmata de Arctica, in cadrul careia se evidentiaza Groenlanda, cu 1 802 000 km patrati calota groenlandeza fiind de 7,7 ori mai mica, mai putin extinsa decat cea antarctica. In prezent, regiunile polare ale planetei noastre detin 99 din suprafata acoperita de ghetari.Suprafete acoperite cu gheata km patrati:

Arctica 2 083 159
Eurasia 160 097,5
America de Nord 67 513
America de Sud 25 000
Africa 22
Oceania 1 015
Antarctida 13 975 000
TOTAL 16 311 806,5

In legatura cu problema starii actuale a calotei de gheata antarctice, un grup de specialisti, bazati pe ultimele masuratori ale temperaturii ghetii in diferite puncte de pe continent si la diferite adancimi cu ajutorul forajelor si al aparaturii perfectionate, afirma ca volumul ghetii din Antarctida creste an de an. Desigur aceasta problema deosebit de importanta se va solutiona o data cu realizarea observatiilor si calculelor necesare.

La 54 de ani de cand Edmund Hillary si Tenzing Norgay deveneau primii oameni care au ajuns pe Everest, copiii lor sustin ca daca cei doi ar urca din nou pe cel mai inalt varf al Himalayei, nu l-ar mai recunoaste, din cauza efectelor incalzirii globale asupra ghetarilor. Cu ocazia seriei de concerte Live Earth, dedicate constientizarii asupra schimbarilor climatice, Peter Hillary si Jamling Tenzing avertizeaza ca incalzirea globala produce schimbari grave celui mai inalt munte din lume si ameninta supravietuirea unor mii de persoane, care depind de acesti ghetari pentru apa potabila. Copiii lui Hillary si Norgay au inceput escaladarea muntelui inghetat de la 40 de metri distanta fata de nivelul la care ghetarii se aflau atunci cand parintii lor au escaladat in 1953. Specialistii spun ca fenomenul este cat se poate de real si rapid, astfel incat, pana in 2050, pe Himalaya nu va mai fi nici urma de ghetari.

Ghetarii

14 ianuarie 2008

!!! Textul de mai jos este doar un preview al referatului cu numele de mai sus. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de ‘download’ !!!

Un ghear reprezint o mas enorm de ghea persistent, format n regiunile polare (vedei, ghear continental i ghear de calot) i alpine (ghear alpin), care, sub influena gravitaiei, se deplaseaz lent n lungul vilor sau pe pante.
Din ghearii continentali adiaceni mrilor i oceanelor se desprind continuu poriuni ntinse, devenind gheari plutitori, cunoscui sub denumirea de aisberguri.
Formarea sau topirea ghearilor produce glacioeustatism.

Formare

Ghearii se formeaz n regiuni unde ninge tot timpul anului i masa mare de zpad rezultat nu se poate topi. Prin acumularea unei cantiti suficient de mare de zpad, se produce un fenomen de transformare sau metamorfozare a acesteia. Zpada proaspt czut este afnat cu cristale mici de ghea i goluri mici de aer, dar straturile mai profunde sunt comprimate de greutatea straturilor superficiale de zpad.
n decursul anilor, masa de zpad, creia i se adaug continuu alte straturi, sufer o transformare lent devenind progresiv mai dens, cu cristale mai mari de ghea. Comprimarea n continuare a straturilor inferioare produce a mrire mai accentuat a densitii, care produce structura caracteristic a ghearului. Acesta, ajuns la o anumit mas critic, va ncepe s se deplaseze lent, dar semnificativ n timp, sub aciunea greutii sale determinnd fisuri sau crpturi profunde n propria sa structur.

Structura topografic a reliefului determin viteza de deplasare i forma ghearului. Dac panta este suficient de accentuat, apare o aa-numit limb a ghearului, care este partea acestuia care determin “curgerea” sau alunecarea sa. n decursul curgerii sale, ghearul exercit o puternic aciune de eroziune a formei de relief pe care o strbate. Tot ceea ce ghearul transport n decursul alunecrii sale devine parte a sa. Astfel materialele ca fragmente de roci transportate sunt numite morene.
Ghearii de suprafa din zonele situate la altitudini mai joase sunt supui fenomenelor periodice de topire i rengheare, spre deosebire de ghearii situai n munii nali, sau n zonele polare, unde procesul de topire este foarte redus, ceea ce genereaz formarea de gheari uriai.Procesul de nclzire a climei Pmntului din actuala epoc istoric a contribuit mult la reducerea numrului i masei ghearilor.

Caracterisici

Gheaa pur a unui ghear fr incluziuni este alctuit din straturi subiri de civa centimetri de ghea transparent. Cnd cristalele de ghea nu-i schimb poziia un timp ndelungat, ghearul i pstreaz structura grunoas iniial. n cazul lacurilor glaciare, care nc mai conin poriuni din gheari care le-au dat natere, cristalele de ghea sunt mai lungi. Densitatea ghearilor poate atinge valori pn la 0,918 g/cm³, la incluziuni mai numeroase de aer avnd o densitate mai mic. Pentru comparaie densitatea pulberii de zpad este numai de 0,918 g/cm³.

Prin greutatea proprie va fi intens comprimat, reducndu-se golurile cu aer din ghea, datorit acestui proces vor cu excepia culorii albastre fi toate spectrele de culoare a luminii albe absorbite, i va fi reflectat numai culoarea albastr, determinnd culoarea ghearului.
Fiecare ghear are o zon de alimentare acolo unde se acumuleaz gheaa, de unde se va deplasa sub form de limba ghearului spre vi mai adnci cu o temperatur a aerului mai ridicat unde se topete, aceast zon fiind numit poarta ghearului, iar torentul de ap provenit din topire gheii este numit laptele ghearului.
In zonele polare ghearii sunt n alte condiii climatice, aici ghearii se ntind pn la rmul mrii unde i-au ntere iceberguri prin ruperea i luarea de curenii marini unor blocuri mari de ghea.