Comunicare

Referat despre Ancheta de presa
1.1.1 Ancheta de presa. Tipuri de anchete.
Ca în tot ceea ce ?ine de cercetarea ?i teoretizarea în domeniul comunic?rii de mas?, distingem ?i în cazul anchetei de pres? dou? pozi?ii distincte, chiar dac?, pe undeva, convergente: cea a teoreticienilor francezi ?i cea sus?inut? de ?coala american? de pres?. Astfel, Jacques Mouriquand propune un model cu patru tipuri de anchete:

ancheta de actualitate – caracteristic? ziarelor importante, cu tiraj mare ?i audien?? na?ional?, este plasat? sub semnul evenimentului, importante fiind nu atât stilul sau documentarea, cât rapiditatea cu care se mi?c? jurnalistul ?i prezen?a de spirit a acestuia.

ancheta de fapt divers – în ciuda similitudinilor, nu este nici anchet? de actualitate ?i nici anchet? poli?ist?. De altfel, spre deosebire de anchetatorii „oficiali” (poli?i?ti, procurori etc.) jurnalistul nu î?i propune s? stabileasc? vinov??ii, eforturile sale fiind concentrate pe circumstan?ele cazului investigat. Jurnalistul poate lansa ipoteze sau semne de întrebare, în baza detaliilor adunate prin mijloace specifice, dar nu se substituie niciodat? poli?istului, procurorului sau judec?torului.

ancheta magazin – un gen mai pu?in agreat de cotidiane, de unde lipse?te aproape cu des?vâr?ire, este totu?i larg r?spândit în presa tematic? sau în publica?iile s?pt?mânale, unde, nefiind sub presiunea imediatului, poate avea un efect publicistic puternic, determinat de originalitatea temei sau bog??ia informa?iilor prezentate.

ancheta de investiga?ie – specific? mai ales practicii jurnalistice americane, este un gen „de frontier?”, în sensul c? îmbin? elementele reportajului cu cele ale cercet?rii detectiviste; este un „gen de frontier?” ?i în sensul american al termenului, legat de colonizarea vestului s?lbatic: supravie?uiesc doar cei puternici, perfect adapta?i ?i care au arme bune. Din fericire, în cazul anchetei de investiga?ie, se uzeaz?, banal, de fapte ?i argumente, nu de pu?ti sa pistoale. Metodele folosite pentru a ob?ine informa?iile ce fundamenteaz? ancheta nu sunt, îns?, întotdeauna banale.

O alt? clasificare a anchetei de pres? ne ofer? Jose De Broucker, care define?te dou? atitudini jurnalistice importante: a ?ti în plus ?i a în?elege mai bine :

ancheta informativ?
- dezv?luie informa?ii ascunse
- identific? informa?ii virtuale (poten?iale)
- reconstituie informa?ii lacunare

ancheta interpretativ? – spre deosebire de ancheta informativ?, vizeaz? sensul, semnifica?ia faptelor ?i nu evenimentul în sine. Acest tip de anchet?, de?i nu presupune o documentare laborioas?, impune, totu?i, unele exigen?e :
- stabilirea corect? a problematicii
- încadrarea corect? a problemei
- studiul corect al dosarului tematic, pentru a selecta faptele ce sus?in tema; argumentele ?i opiniile în discu?ie, divergen?ele dintre ele; referin?e despre persoanele ?i instan?ele în cauz?; sl?biciunile dosarului: datele perimate ori lacunare, alte puncte de vedere, absente sau tratate superficial
- lista ierarhizat? a muncii de verificare, actualizare ?i completare personalizat? a faptelor, analiza punctelor de vedere aflate în disput?
- aplicarea în practic? a acestor liste
- formarea unor convingeri intime
- luarea unei decizii redac?ionale
- scrierea sau punerea în pagin? presupune, la rându-i, dou? cerin?e:
- dimensiunea
- logica

Ancheta de presa este, spuneam, un gen publicistic de frontier?, care prezint?, îns?, avantajul unei libert??i cvasi-totale de abordare, ceea ce conteaz? fiind efectul ?i nu mijloacele prin care se ob?ine. Ceea ce nu înseamn? c? ancheta este un gen publicistic u?or abordabil, la îndemâna oricui. Practica arat? c? e nevoie de opt pân? la zece ani pentru a transforma un ziarist talentat într-un bun jurnalist de investiga?ie, iar în absen?a talentului timpul nu are nici o relevan??: aspirantul lipsit de har nu va ajunge niciodat? jurnalist de investiga?ie.

+++

1.1         Ancheta de pres?

anchét? s. f.: 1. cercetare f?cut? de o autoritate public? în scopul stabilirii împrejur?rilor în care s–a produs un fapt ?i a r?spunderilor. 2. metod? de investiga?ie ?tiin?ific?, prin cercetarea pe teren; (p. ext.) gen publicistic în care se prezint? rezultatele unor asemenea cercet?ri. (<fr. enqu?te)

1.1.1        Ancheta de pres?. Tipuri de anchete.

Ca în tot ceea ce ?ine de cercetarea ?i teoretizarea în domeniul comunic?rii de mas?, distingem ?i în cazul anchetei de pres? dou? pozi?ii distincte, chiar dac?, pe undeva, convergente: cea a teoreticienilor francezi ?i cea sus?inut? de ?coala american? de pres?. Astfel, Jacques Mouriquand propune un model cu patru tipuri de anchete:

ancheta de actualitate – caracteristic? ziarelor importante, cu tiraj mare ?i audien?? na?ional?, este plasat? sub semnul evenimentului, importante fiind nu atât stilul sau documentarea, cât rapiditatea cu care se mi?c? jurnalistul ?i prezen?a de spirit a acestuia.

ancheta de fapt divers – în ciuda similitudinilor, nu este nici anchet? de actualitate ?i nici anchet? poli?ist?. De altfel, spre deosebire de anchetatorii „oficiali” (poli?i?ti, procurori etc.) jurnalistul nu î?i propune s? stabileasc? vinov??ii, eforturile sale fiind concentrate pe circumstan?ele cazului investigat. Jurnalistul poate lansa ipoteze sau semne de întrebare, în baza detaliilor adunate prin mijloace specifice, dar nu se substituie niciodat? poli?istului, procurorului sau judec?torului.

ancheta magazin – un gen mai pu?in agreat de cotidiane, de unde lipse?te aproape cu des?vâr?ire, este totu?i larg r?spândit în presa tematic? sau în publica?iile s?pt?mânale, unde, nefiind sub presiunea imediatului, poate avea un efect publicistic puternic, determinat de originalitatea temei sau bog??ia informa?iilor prezentate.

ancheta de investiga?ie – specific? mai ales practicii jurnalistice americane, este un gen „de frontier?”, în sensul c? îmbin? elementele reportajului cu cele ale cercet?rii detectiviste; este un „gen de frontier?” ?i în sensul american al termenului, legat de colonizarea vestului s?lbatic: supravie?uiesc doar cei puternici, perfect adapta?i ?i care au arme bune. Din fericire, în cazul anchetei de investiga?ie, se uzeaz?, banal, de fapte ?i argumente, nu de pu?ti sa pistoale. Metodele folosite pentru a ob?ine informa?iile ce fundamenteaz? ancheta nu sunt, îns?, întotdeauna banale.

O alt? clasificare a anchetei de pres? ne ofer? Jose De Broucker, care define?te dou? atitudini jurnalistice importante: a ?ti în plus ?i a în?elege mai bine:

ancheta informativ?

• dezv?luie informa?ii ascunse
• identific? informa?ii virtuale (poten?iale)
• reconstituie informa?ii lacunare

ancheta interpretativ? – spre deosebire de ancheta informativ?, vizeaz? sensul, semnifica?ia faptelor ?i nu evenimentul în sine. Acest tip de anchet?, de?i nu presupune o documentare laborioas?, impune, totu?i, unele exigen?e:

• stabilirea corect? a problematicii
• încadrarea corect? a problemei
• studiul corect al dosarului tematic, pentru a selecta faptele ce sus?in tema; argumentele ?i opiniile în discu?ie, divergen?ele dintre ele; referin?e despre persoanele ?i instan?ele în cauz?; sl?biciunile dosarului: datele perimate ori lacunare, alte puncte de vedere, absente sau tratate superficial
• lista ierarhizat? a muncii de verificare, actualizare ?i completare personalizat? a faptelor, analiza punctelor de vedere aflate în disput?
• aplicarea în practic? a acestor liste
• formarea unor convingeri intime
• luarea unei decizii redac?ionale
• scrierea sau punerea în pagin? presupune, la rându-i, dou? cerin?e:
  • dimensiunea
  • logica

Ancheta de pres? este, spuneam, un gen publicistic de frontier?, care prezint?, îns?, avantajul unei libert??i cvasi-totale de abordare, ceea ce conteaz? fiind efectul ?i nu mijloacele prin care se ob?ine. Ceea ce nu înseamn? c? ancheta este un gen publicistic u?or abordabil, la îndemâna oricui. Practica arat? c? e nevoie de opt pân? la zece ani pentru a transforma un ziarist talentat într-un bun jurnalist de investiga?ie, iar în absen?a talentului timpul nu are nici o relevan??: aspirantul lipsit de har nu va ajunge niciodat? jurnalist de investiga?ie.

De Broucker, Jose, Practique de l’information et ecriture journalistique, CFPJ, Paris, 1995

Preda, Sorin, Ancheta, în Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, Vol. II, Ed. Polirom, Ia?i, 200, pp119-139

Fundamentele unui management performant care este abordat de c?tre DGFP se bazeaza pe obiectivele care ?i le propune institu?ia, pe domeniile de performan??, priorit??i ?i strategii. Urm?toarea etap? o reprezint? factorul uman, angaja?ii, care trebuie s? tind? permanent spre un grad cât mai înalt de profesionalizare, dar ?i de satisfac?ie.

Rela?iile Publice actioneaz?, în plan general, pe dou? c?i distincte, dar care interactioneaz? în permanen??, fiind indisolubil legate prin modul în care trebuie s? se fac? transmiterea informa?iilor:
• Comunicare institu?ional? intern?, care se refer? la cei care împ?rt??esc aceea?i identitate institu?ional?;
• Comunicare institu?ionala extern?, care se refer? la urm?toarele tipuri majore de publicuri: mass-media, comunitatea (contribuabilii), institutiile descentralizate