Succesiunea legal? se mai numeste si succesiune ab intestat (f?r? testament). Al?turi de succesiunea legal? de drept comun exist? si o succesiune legal? extraordinar? sau anomal? (anormal?), adic? în afara regulilor (a-nomos).

Succesiunea anomal?, denumire care provine din vechiul drept francez, constituie o derogare de la principiul caracterului unitar al devolutiunii succesorale si desemneaz? o devolutiune întemeiat? pe natura sau provenienta bunurilor succesorale , f?r? a tine seama de regulile mostenirii legale ordinare.

Succesiuni anomale exist? si la ora actual? în dreptul nostru, acestea urmând a fi analizate ca exceptii de la caracterul unitar al transmisiunii succesorale.2°) Succesiunea testamentar? este cea care se defer? în virtutea vointei lui de cujus, manifestat? pe timpul cât acesta a fost în viat? prin una din formele de testamente prev?zute de lege.

3°) Succesiunea contractual?. Numit? si instituire contractual?, este „actul prin care instituantul dispune, pentru timpul când nu va mai fi (s. a..), de tot sau o parte din bunurile sale în favoarea instituitului care accept?”. Cu alte cuvinte, este vorba de instituirea
(desemnarea) unei persoane ca succesor al dispun?torului printr-un contract de donatie, adic? printr-un act juridic bilateral între vii, iar nu prin testament (act juridic unilateral).

1. Preciz?ri terminologice cu privire la cuvântul „succesiune”. Termenul de succesiune

desemneaz? într-o prim? accep?iune un mod specific de dobândire sau de transmitere a

propriet?tii pentru cauz? de moarte (mortis causa), si anume succesiunea legal? (ab intestat),

al?turi de acesta art. 644 C. civ. enumerând si legatul, care este tot un mod de dobândire

(transmitere) a propriet?tii pentru cauz? de moarte (mortis causa), dar care are la baz? vointa

celui decedat, iar nu legea cum se întâmpl? în cazul mostenirii ab intestat. Obiect al

transmisiunii succesorale poate s? îl constituie fie întregul patrimoniu al defunctului

(transmisiune universal?), fie o cot? parte din acest patrimoniu (transmisiune cu titlu

universal), fie un bun sau altul – individual determinat sau de gen – din acest patrimoniu

(transmisiune cu titlu particular). Asadar, spre deosebire de actele juridice între vii care nu

pot fi decât cu titlu particular, patrimoniul unei persoane în viat? fiind incesibil ca atare,

obiectul transmisiunii succesorale poate fi si un patrimoniu în întregul s?u sau o cot? parte

din acesta, adic? un ansamblu de drepturi si obligatii cu continut patrimonial care a apartinut

unei persoane fizice decedate.

2. Felurile succesiunii (în întelesul de dobândire sau transmitere a propriet?tii).

Potrivit art. 650 C. civ., „succesiunea se defer? sau prin lege, sau dup? vointa omului, prin

testament”. De aici rezult? c? succesiunea poate fi legal? sau testamentar?. Al?turi de acestea,

Codul civil a reglementat si succesiunea contractual?.

1°) Succesiunea legal?. În cazul în care o persoan? decedeaz? f?r? a l?sa un testament prin

care s? dispun? de bunurile sale dup? moarte, patrimoniul succesoral se va transmite rudelor

defunctului, sotului supravietuitor sau statului, conform regulilor stabilite de lege. Regulile

succesiunii legale se aplic? si atunci când cel decedat dispune valabil prin testament doar de o

parte din bunurile sale, iar pentru restul nu, aceste din urm? bunuri deferindu-se conform

legii. Succesiunea legal? se mai numeste si succesiune ab intestat (f?r? testament). Al?turi de

succesiunea legal? de drept comun exist? si o succesiune legal? extraordinar? sau anomal?

(anormal?), adic? în afara regulilor (a-nomos). Succesiunea anomal?, denumire care provine

din vechiul drept francez, constituie o derogare de la principiul caracterului unitar al

devolutiunii succesorale si desemneaz? o devolutiune întemeiat? pe natura sau provenienta

bunurilor succesorale , f?r? a tine seama de regulile mostenirii legale ordinare. Succesiuni

anomale exist? si la ora actual? în dreptul nostru, acestea urmând a fi analizate ca exceptii de

la caracterul unitar al transmisiunii succesorale.

2°) Succesiunea testamentar? este cea care se defer? în virtutea vointei lui de cujus, manifestat? pe timpul cât acesta a fost în viat? prin una din formele de testamente prev?zute de lege.

3°) Succesiunea contractual?. Numit? si instituire contractual?, este „actul prin care

instituantul dispune, pentru timpul când nu va mai fi (s. a..), de tot sau o parte din bunurile

sale în favoarea instituitului care accept?”. Cu alte cuvinte, este vorba de instituirea

(desemnarea) unei persoane ca succesor al dispun?torului printr-un contract de donatie, adic?

printr-un act juridic bilateral între vii, iar nu prin testament (act juridic unilateral). Instituirea

contractual? este un act hibrid, în sensul c? se face printr-un contract (act juridic între vii),

care, în principiu, nu poate fi revocat unilateral, ci numai prin acordul ambelor p?r?i, dar care, asemenea testamentului, contine liberalit?ti pentru cauz? de moarte, neconferind instituitului nici un drept actual asupra bunurilor dispun?torului, ci numai un drept eventual asupra bunurilor pe care instituantul le va l?sa la data decesului s?u.

În sfârsit trebuie subliniat c? astfel de criterii tehnico-juridice de definire a internationalit?tii, ca element caracteristic al raporturilor juridice de comert international, sunt retinute nu numai de literatura de specialitate5, ci si de aproape toate legislatiile nationale, ca si de conventiile interstatale în materie.

În aceast? lumin?, elementul de internationalitate, care defineste ca atare contractul international de factoring, antrenând posibilitatea supunerii concomitente a acestuia la mai multe sisteme de drept diferite, const? în conditia ca aderentul – vânz?tor, respectiv prestator de servicii, si clientii acestuia, debitorii, s?-si aib? sediul sau – dup? caz – domiciliul pe teritorii statele deosebite, iar marfa vândut?, sau serviciul prestat, s? fi dep?sit frontiera statului aderentului.

Cu alte cuvinte, internationalitatea contractului international de factoring este, în principal, determinat? de caracterul international al contractului primar încheiat între aderent si clientii s?i din care au n?scut creantele preluate în proprietate de factor. Deci, caracterul international al creantei cedate reverbereaz? asupra contractului de factoring f?când ca acesta s? dobândeasc? caracter international.

Acest caracter international poate rezulta, în plus, si din situarea pe teritorii statale deosebite – ca sediu, respectiv domiciliu, cât priveste pe aderent, a aderentului si factorului, element care se adaug? caracterului international al creantei cedate, fiind, în aceast? situatie, cazul unei cesiuni internationale a unei creante internationale.

download Contractul international de factoring

Avertismentul (Art.25 CCA) înseamn? aten?ia contravenientului asupra pericolului faptei s?vâr?ite ?i recomandarea ca pe viitor aceasta s? respecte dispozi?iile legii.

Avertismentul, ca natur? intrinsec?, este o sanc?iune moral?, spre deosebire de celelalte sanc?iuni, ?i intervine în cazurile în care fapta e de mic? importan??, iar organul adic? persoana cu func?ie de r?spundere apreciaz? c? cel care a s?vâr?it-o nu o mai repeta. Se consider? executat? din momentul comunic?rii în scris contr? semn?tur? sau al înmân?rii copiei deciziei (art. 291 al CCA).

În cazul aplic?rii acestei sanc?iuni la locul comiterii acestei contraven?ii prev?zute de art.117 alin 1, de art. 120 alin 2, de art. 124 alin 2, de art.128 alin 1,?i de art. 1241 din CCA, avertismentul se execut? în modul stabilit de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Serviciilor Comunale ?i de Exploatarea Fondului de locuin?e ?i Direc?ia de Naviga?ie pe Nistru.

Acestei sanc?iuni i se acord? o importan??, subliniindu-se caracterul ei educativ-moral. În aceast? ordine de idei merit? cea mai mare aten?ie ideea ca avertismentul s? fie inclus în toate sanc?iunile normelor materiale, pentru a fi aplicat preventiv, dup? caz, celorlalte sanc?iuni administrative.

Problema criteriilor în baza c?rora poate fi aplicat avertismentul trebuie s? fie o chestiune de apreciere de la caz la caz, în func?ie de persoana contravenientului, de împrejur?rile în care sa s?vâr?it contraven?ia, de regretul manifestat de acestea, de angajamentul ca în viitor nu va mai repeta abaterea, ci va respecta legea.

————–

download Executanti isanctiunii